Prieteni vechi

First topic message reminder :

Vulpea iesi iar la suprafata fortandu-ma sa imi amintesc mereu cine am fost. Nu imi urasc trecutul, defapt atunci era perioada mea de glorie. Dar unele lucruri trebuie lasate in urma.

- Am sa te fac bucatele! spune sarindu-i in spate si doborindu-l pe burta.
Keiko surase lasandu-si capul pe umarul lui Yusuke.

Yuske o saruta pe frunte.
Yukina mersese intre cei doi.
-Ce se intampla aici.
-Momentul adevarului, spuse Kurama uitandu-se la cei trei

- Nu nu nu, dadu Hiei dezaprobator din cap.
- Nu ce? Ce adevar? ridica Kuwabara o spranceana.
- Nimic, Kurama abereaza.
Keiko clipi des privindu-i, luand mana lui intr-a ei.

Yukina nu mai intelegea nimic.
-Si de ce va bateti daca nu e nimic de spus.
Kurama se uita la ei incercand sa nu rada, la fel si Yuske

- Bine, bine, ceda Hiei oftand. Yukina e sora mea.
Lui Kuwabara ii pica fisa. Si fataa!!!

Yukina il privi dezorientata
Restul stateau gura casca nimeni nu credea ca Hiei ii va zice adevarul

- Poftim am zis-o si am dezamagit-o, isi lasa el privirea in pamant.
- O Doamne, murmura Kuwabara dupa ce va timp.
Keiko nu stiu ce sa zica, ramase sprijinita de Yusuke usor surprinsa.

Yukina se apropie usor de el si ii mangaie delicat fata.
-Tu esti cu adevarat fratele meu
Kurama statea sprijinit de un stalp era fericit, planul lui fusese un succes

- Da... imi pare rau ca nu-s asa cum te asteptai, ii prinse delicat mana.
Kuwabara se departa ramanand confuz.
- Te asteptai la asta? il intreaba in soapta Keiko pe Yusuke.

Yuske:
-Eu nu ma asteptam la asta dar cred ca Kurama da, uita-te ce fericit pare, cred ca asta a fost planul lui.
Yukina:
-Nu ma dezamagesti defapt doar pentru faptul ca nu mi-ai spus mai repede.
Kurama continua sa stea lipit de stalp uitandu-se la ei

- Da, se pare ca si-a bagat el "coada", zambi satena.
- Merita un frate mai bun decat mine, clatina el dezaprobator din cap.

-Nu e adevarat tu esti un frate bun, spuse Yukina luandu-l in brate.

Marii ochii usor surprins, privind-o bland si isi duse bratele in jurul ei.
- Ce dragut, ciripii Keiko facand cerculete in palma lui Yusuke.

Yukina era fericita
Yuske:
-Era si cazul sa se afle adevarul.
Kurama merse langa Kuwabara:
-Socat?

Ii mangaie parul zambind.
- Exact, zise si satena.
- Socat e putin spus, avea el o expresie de parca vazuse o stafie.

-Hai ca nu e asa rau doar ti-am mai spus ca Hiei are o sora, spuse Kurama

- Da, dar nu am facut deloc legatura!! isi ridica el mainile in aer.
Keiko rase cand il vazu pe Kuwabara, apoi isi intoarce ochii ciocolatii spre Yusuke care ramasese tacut.
- S-a intamplat ceva? il intreba.

-Nu de ce? o intreba Yuske

- Pentru ca deobicei ai gura mare si vorbesti non stop, ridica usor din umeri.

-Da dar asta e momentul lor, spun aratand spre Yukina si Hiei. Mai bine e liniste

- Asa e, murmura satena impletindu-si degetele cu ale lui si ramanand tacuta.

-Ce zici facem o plimbare? Spuse Yukina sfioasa catre fratele ei.
Yusuke o saruta pe Keiko pe obraz

OOC: vezi ca se scrie Yusuke si se citeste Yuske

- Hm, daca doresti da, raspunse privind-o atent cu ochii sai rosii care sclipeau misteriosi.
- Pentru ce a fost asta? zambi ea.

off: am corectat

Yukina il prinde pe Hiei de mana indeparatandu-se de restul grupului.

Yuske:
-Ti-am promis ceva si vreau sa ma tin de promisiune, spuse scotandu-si un inel din buzunar, se puse in genunchii in fata ei. Keiko vrei sa fii sotia mea?

Ii strange slab mana intr-a lui ca sa nu doara si se plimba alaturi de ea.

Il priveste ca traznita inghitindu-si toate cuvintele si privind atenta inelul. Un zambet larg i se asterne pe buzele rozalii.
- Normal ca vreau, ti-am spus de acum 3 ani, ciripeste si il ia in strans in brate.