Prieteni vechi

First topic message reminder :

Vulpea iesi iar la suprafata fortandu-ma sa imi amintesc mereu cine am fost. Nu imi urasc trecutul, defapt atunci era perioada mea de glorie. Dar unele lucruri trebuie lasate in urma.

Yusuke o ia pe fata in brate si o saruta
Yukina:
-De ce ai crezut ca ma vei dezamagii daca aflu adevarul

Ii raspunde sarutului ducandu-si bratele firave in jurul lui.
- Pentru ca nu sunt tocmai genul de frate pe care ti l-ai dori.

-Dar nu am zis niciodata cum mi-as dori sa imi fie fratele, am vrut doar sa fie in viata.
-Felicitari, spuse Kurama mergand la cei doi

- In viata si un asasin, cel mai minunat frate, suiera el ironic evitandu-i privirea.
Keiko se desprinse usor din sarut privindu-l bland pe roscat.
- Multumim.

-Dar esti un om bun chiar daca nu recunosti asta
Yuske:
-Kurama si tu? Ce mai astepti sa iti faci o prietena?
-Dar cine a zis ca nu am.
-Oooooo deci cand o cunoastem
-Cat de curand

- Depinde ce intelegi prin "bun", murmura acesta.
- I-auzi, chicoti Keiko. Se pare ca singurul care a ramas "solo" e Hiei.

-Cand a fost nevoie de tine erai acolo, spuse Yukina strangandu-l in brate.
-Poi il cuplam si pe el cu cineva

Off: de Kuwabara ai cam uitat

Nu stiu ce sa mai zic si doar o lua si el in brate.
- Daa, ca sa ma lase si pe mine in pace!! se baga si Kuwabara in seama si Keiko rase cand il auzi.

Yukina nu mai spuse nimic.
-Poi te-ai legat de sora lui deci Hiei avea motive sa fie nervos dar totusi de unde a stiut de sarut?
-Stateam in povesti si i-am luat banderola de pe ochii pentru ca vroiam sa stiu ce mai faceti si chiar atunci a vazut

Nici Hiei nu mai zise.
- Doamne atunci ti-ai gasit si tu, nebunu ar fi in stare sa ma omoare, isi lua el parul in maini.
Keiko incerca sa se abtina sa nu rada ascunzandu-si chipul in pieptul lui Yusuke.

-Poi de unde era sa stiu dar a fost momentul perfect altfel Hiei nu ii spunea nimic,

- Da, asae , admise Kuwabara.
Keiko ramase asa, muscandu-si buza de jos.

-Hey esti bine? O intreba Yusuke privind-o pe fata
-Kuwabara nu stiu ce viata o sa ai tu alaturi de Yukina dar mult succes
-Promite-mi ca de acum inainte o sa imi spui mereu adevarul, spuse Yukina privindu-si fratele

- Da, oarecum, ingana lipindu-si nasul de gatul lui.
- Multumesc, ii zise zambind.
- Iti promit, murmura acesta privind-o atent.

-Oarecum. Spune-mi ce s-a intamplat
-Hai nu fi asa bosumflat ca nu o sa te ucida Hiei, cred, spuse Kurama razand
-Multumesc, spuse Yukina fericita

- Incerc sa nu rad de ce spune Kuwabara, ii sopti amuzata.
- I-auzi, cred, facu el o fata caraghioasa.
- Nu ai pentru ce.

-Esti sigura ca nu e si altceva?
-Da da
Yukina era asa de fericita incat varsa o lacrima.

- Sigura, raspunde sarutandu-l scurt.
- Sunt in extaz, zise sec oftand.
Hiei o privi ca traznit.
- Iarta-ma, ce am facut?

Yusuke o saruta din nou pe fata
-Lasa ca va fi bine.
-Nu nimic, sunt doar foarte fericita. Yukina isi lua lacrima de jos si ii deschise palma lui Hiei. Te rog sa o pastrezi, pentru ca aceasta este ultima mea lacrima. Mi-am promis ca nu voi mai plange de acum inainte am toate motivele sa zambesc

Ii raspunde la sarut.
- Mhm, mda, ingana el.
- Bine, o voi pastra, zise privind atent "lacriima".

-Ne intoarcem la restul sau mai stam pe aici.

- Cum doresti, ii raspunse el.

-Cum doresti si tu

- Hai sa ne intoarcem, zise.

-Bine. Yukina il prinse de mana ca pe un copil si cu un zambet larg pe buze plecara spre ceilalti