Pianul de la miezul noptii

Yasu

Intrasem in magazin ca sa vad ce instrumente gaseam. Auzisem ca adusesera cele mai noi instrumente si tocmai aruncam un ochi, unde erau expuse chitarile. Tot cercetand chitarile, vanzatorul ma abardeaza intrebandu-ma daca auzisem de misteriosul pian ce incepe sa cante singur in fiecare noapte la miezul noptii.

Selena:

Apar teleportandu-ma in magazin si il vad pe baiat. Vanzatorul parea sa isi fi dat seama ca baiatul e inger.

-A, sa stii ca avem reduceri la harpe, daca te intereseaza. Spuse vanzatorul.

-Multumesc, dar am harpa. Ceea ce ma intereseaza este o chitara si un clarinet.
Si m-ai facut foarte curios cu pianul.

-Iar eu am venitaici fiindca vreau sa cumpar o chitara. Si nu orice chitara. M-ar interesa aceea. Spun eu, aratand spre o chtara mica pe un lantisor ca un colier.
Vanzatorul imi dadu aceachitara ca un colier si eu mi-l pun la gat. De cum mi-l pusesem la gat, sunt invaluita intr-o ceata magica si devin eu insu-mi o chitara de marime normala. Apoi incep sa cant singura. Eram o chitara care canta atat din corzi cat si din voce ce venea din eter parca de la o persoana invizibila ce canta la chitara.

-Sa inteleg ca iubesti chitara? si ma indrept spre ea, dupa ce achizitionez o chitara albastra cu negru.

-Da, iubesc chitara. Imi place si sa cant la chitara dar imi palce si chitara asta magica ce ma transforma pe mine insu-mi intr-o chitara deosebita. Nu te-ai intrebat oare niciodata cum ar fi sa canti la o chitara magica care poate fi capabila sa faca si duet vocal cu tine? Eu inca de cand a aparut aceasta chitara magica m-am intreat cumar fi sa devin o chitara sa mi fie mangaiate corzile si in acelasi timp sa fac duet cu cel care canta la mine. Desi sunt zeita sa nu crezi ca imi e chiar asa usor sa am totul la indemana. locuiesc cu Zeus, unchiul meu, parintii mei sunt plecati nu stiu unde. Si chiar daca locuiesc cu Zeul Zeilor, nu primesc totul de-a gata. Desi are avere incat sa pot cumpara lumea intreaga intr-o secunda, a trebuit sa muncesc destul de mult ca sa imi dea bani sa cumpar aceasta frumusete. Vanzatorul se uita la noi si spuse:
-Intradevar, e destul de scumpa. Nu stiu daca un inger ca tine si-ar fi permis ce isi poate permite fata asta. Chitara asta magica valoreaza cat 10 masini de lux.
-Trebuie sa va avertizez ceva. Sa nu care cumva sa cantati in cimitire ca veti scula mortii, si nu prea cred ca veti dori o invazie a zobilor si a scheletilor. Asa de puternice sunt aceste chitari.
Cat despre pian, ei bine exista o legenda, se spune ca de el este legata fantoma unei fetite. O fetita pe care parintii o obligau sa invete pianul desi ei i-ar fi placut alt instrument. Legenda spune ca parintii au plecat la o petrecere incuind-o intr-o camera goala doar cu un pian. Camera nu avea ferestre doar o usa de lemn fara geam. Si in ziua respeciva, casa a luat foc, iar ea nu avea ce face. A murit cantand la pian si astfel a ramas legata de acest pian care in mod misterios a supravietuit incendiului.

-Nu ma intereseaza atat de mult luxul si ultimul racnet. fiecare are gusturile sale.
Si nu sunt numai inger, sunt si cantaret.

Eu redevin eu insumi -Asta asa e. Aici ai dreptate. Gusturile nu se discuta. Totusi Apollo cred ca va fi incantat de noua mea achizitie. Apropo ma gandeam daca ai vrea sa vii cu mine in Olimp. Stii, nu e chiar asa de departe de Eden. Apollo, cauta noi elevi pentru a ii instrui sa faca parte din formatia sa. Vrea sa isi faca o formatie care doreste sa o lanseze la marele concert ce va avea loc in cinstea Aniversarii lui Zeus.

-Desigur mi-ar place sa fac un mic concert. Acum ma aflu in concediu cu trupa, dar nu strica sa imi incalzesc corzile vocale.

-Deci ai si tu trupa. In cazul asta sper ca nu se vor supara colegii tai de trupa daca temporar sau ocazional te vei alatura altei trupe nou create.

-Ah nu, atata timp cat nu se suprapun. Ei sunt pe primul loc, ii cunosc din copilarie si nu as putea lasa balta trupa cand au nevoie de mine.

-Aha, inteleg. Atunci hai sa mergem. Da-mi mana. Spun eu.

O iau de mana si o pereche de aripi usor argintii se deschid si incep sa zbor.
Ariple imi ajungeau pana la genunchi, inca mai erau in crestere, dar si asa erau sufiecient de mari, ca sa pot cara 4 oameni.
Chitara imi atarna de gat, iar clarinetul atarna legat de centura. Il achizitionasem inainte sa imi i-au zborul spre Olimp.

-Nu ai prefera tranasport in stilul meu? Adica ma refer la o teleportare?


ooc: vezi ca ti-am mai dat un mp

-Bine, nu zic nu.
Hai sa ne teleportam.

Eu fac um mic semn si suntem cuprinsi de o ceata magica si disparem apoi in secundaurmatoare, ceata de scantei magice apare in palatul meu din Olimp, unde se risipi si dezvalui corpurile noastre.

-Hocus pocus! Nu te superi ca fac o mica gluma,este?
Nu cunosc Olimpul decat din carti. Ce-ar fi sa o iei tu inainte?

-Nu ma supar. Si bine o iau eu inainte. Si daca asta vrei, hai afara sa ne plimbam pe strazile Olimpului. Spun eu. De cum iesim din curtea palatului intram intr-un parc traversat de o alee.
http://1hdwallpapers.com/wallpapers/dream_park.jpg
-Acesta este la noi un bulevard. Nu avem masini, fiindca zeii se pot teleporta unde doresc. Tot olimpul este un parc imens cu bulevarde si palate.

-Imi place foarte in parc si ma asez pe o banca. Cred ca ma influenteaza in compunerea unei noi melodii.

-Pai atunci eu o sa fac liniste si o sa te ascult. Spun eu.

Mi-am incalzit putin corzile si am inceput sa cant un refren dintr-un cantec care imi placea foarte mult.

Il ascultam tacuta si ii zambeam.

Am terminat de cantat si am intrebato ce facem acum.

-Pai poate mergem si iti prezint Ateneul. Ii spun eu.

-De acord atunci si m-am inaltat.