Traversand taramul e foc.

First topic message reminder :

Trebuia sa traversez tinutul de foc iar vremea in Nifleheim se anunta prea fierbinte. Eu desi eram o zana a elementelor si principalul meu element era focul, totusi era prea fierbinte si pentru mine. Aveam noroc insa ca recent ma imprietenisem cu un demon. Pentru ei caldura respectiva nu era o problema. Nu stiam daca si pentru ingerii mortii lucrurile stateau la fel.

-Stii, SoJyn am o intrebare. Oare ingerii mortii pot suporta caldura infernala la fel de bine precum demonii? Caci am o treaba dincolo de Taramul de Foc si am nevoie de ajutor.

- Perfect. Nu știu pe unde suntem dar presupun că-i ok.

Era placut sa calatoresc intr-o poseta a unei prietene in timp ce ea se plimba cu trasura. Ajungem in curand in locul unde se tinea ceremonia. Lumea astepta sosirea mea. In momentul in care sunt scoasa din poseta in palma lui SoJin lumea aplauda sosirea mea.

SoJin se uită confuză în jur. Dădu din umeri și se hotărî să stea liniștită pentru o perioadă.

-Doar sunt printesa. Era si normal sa reactioneze asa. Spun eu.
-Ah sper sa nu te superi dar voi ramane in palma ta in timp ce imi voi sustine discursul. Spun eu apoi fac un semn si mi se adusese un colier de papusa cu un microfon cat un bob de orez pe post de pandantiv. Mi-l pun la gat apoi ii spun lui SoJin sa tina palma ridicata incat eu sa fiu vizibila.

- Sper că nu durează foarte mult, obosesc repede, a spus ea, chicotind. A
A ridicat palma pentru ca Sanara să fie văzută.

Eu imi incep discursul:

-Doamnelor si domnilor, zane, elfi si toti ceilalti, Bine ati venit la inaugurarea primului restaurant in aer liber din Castleheaven. Dupa cum stiti toti cetatenii am depus eforturi financiare pentru a ne indeplini acest vis. Chiar daca am ales aceasta locatie pentru imceput, nu e intamplatoare. Pe viitor Castleheaven va deveni un taram al Fairytopiei. Restaurantul e asezat in 2 portiuni: Prima cu mese normale pentru locuitorii Castleheaven si cealalta cu mese suprapuse pentru cei din afara Castleheaven ce vor traversa taramul de foc.

SoJin obosise, așa că folosi telekinezia pentru a o menține în aceiași poziție, în timp ce ea se așeză undeva pentru a savura o pungă de chips-uri pe care o făcuse să apară.

-Mai mult de atat, acest restaurant in aer liber beneficiaza si de un cinema in aer liber care o sa functuoneze in fiecare seara de weekend dupa ora 21.00 pana dimineata la rasaritul soarelui. Spun eu. Si tot vorbisem cam vreo jumatate de ora dupa care spun ca e timpul sa taiem panglica. Insa cum eu eram mica cat o papusa foarfeca era cat mine de mare dar urma sa ma descurc. Incep sa zbor prin aer cu foarfeca in mana si sa tai panglica, in aplauzele tuturor.

SoJin aplaudă și ea, deși nu fusese prea atentă la ce se întâmplase.

Dupa aceasta fusesem invitati eu si SoJin la cate o cafea din partea casei.

Se juca cu ceașca de cafea, bând din când în când și uitându-se la telefon.

Imi fusese adusa cafeaua intr-o cescuta de papusa.
Beau o gura apoi ma uit la SoJin.

- S-a întâmplat ceva?

-Nu, nimic. Spun eu.

- Păi te uitai la mine. Vrei să mă întrebi ceva?

-Pai da, sa mai discutam.
-Iti plac festivalurile si festivitatile?

- Cele de muzică, da. Si cele care conțin și mâncare, în rest nu sunt adepta chestiilor patriotice sau paradelor.

-Dar de festivalurile culturale ce parere ai? De exemplu festivalele de teatru sau festivalele dedicate unor mari artisti precum scriitori sau poeti.

- Nici. De teatru da, musicalurile în special îmi plac, dar celelalte nu.

-Inteleg ii spun eu. Ei bine avem un festival care va incepe saptamana urmatoare. E un festival de teatru musical si mai avem inca un festival gastronomic.

- Probabil o să vin pe acolo, depinde dacă moare careva.

-La festivalul gastronomic sunt sanse fiindca are loc un concurs de "Cine mananca mai mult si mai repede". Mereu au existat cazuri de innec cu mancare. Apoi spre seara cand toata lumea e sub influenta licorilor lui Bachus se poate lasa cu scandal si batai. Din fericire pana acum interventia prompta a autoritatilor s-a dovedit de bun augur. S-a lasat cel mult cu internari in spital. Nu a murit nimeni.

- Oricum eu nu prea mă ocup de lumea asta, ci de morții oameni. Petrec mult timp pe acolo din cauza asta, au cluburi faine, a dat din umeri.

-Stiu. Si eu am fost de cateva ori prin lumea oamenilor.

- Cu ce treabă? Eu îmi petrec cam tot timpul pe acolo, am prea mulți oameni pe listă intenționat, face parte din pedeapsă.