Brotherhood

First topic message reminder :

Shinra:

Fusesem trimis de demonii mai mari sa fac ceva distrugeri in Gradina Eden. Cu toate ca nu-mi statea in fire sa fac asemenea lucruri, eram nevoit sa le fac pe plac si-mi zisesem ca ar fi o ocazie buna sa-mi revad fratiorul.

Angie:

Zburasem din nou inspre Gradina Eden fiindca mi se facuse pofta de ceva fructe din pomii exotici ai gradinii.

Sho citeste scrisoarea apoi o baga in buzunar si se uita la colet. Deci il pot opri daca pateste ce a patit si mama...Chiar daca nu-l pot ucide. Mai bine decat nimic.

Ajung langa Sho si il vad ca citeste o scrisoare.
-Buna din nou Sho! Ce mai faci? E totul bine? Il intreb eu.

Când o aude, Sho vrea sa zica ceva, dar amintindu-si ce i-a cerut Mihail, doar ofteaza si se ridica, punandu-si sabia la locul ei.
-Da. Totul e bine.

-Ma bucur sa aud asta. Am venit doar sa iau niste fructe pentru o salata de fructe la cina. Spun eu.

Fructele din Gradina Eden erau niste fructe cu adevarat exotice nemai intalnite nici pe Pamant si nici in Utopia si orice obiect din materie densa ca cea a Pamantului, trecea prin ele fara a lasa nici o urma. Insa obiectele facute din materia sublima, a Raiului, le putea taia.

-Atunci ia-le si dispari de aici.

Merg la pomii din Gradina Eden si culeg cateva fructe.

Shinra:

Stateam la umbra unui copac, jucandu-ma cu un copil inger de vreo 3-4 ani.

Il vad pe acel demon care se juca cu copilul inger. Ma decid doar sa il urmaresc din ascuns.

Eu ma joc cu copilul, aruncând usor mingea spre el ca s-o poata prinde fara sa se loveasca in vreun fel iar el mi-o arunca inapoi cum poate si zambeste in continuu.

Ma uitam zambind vazand cat de bine se intelegeau.
"Pf, daca aceasta stare de spirit s-ar extinde asupra intregii lumi. Sunt sigura ca de fapt asta si-ar dori Marele Zeu dar din pacate e asa de dificil" Gandesc eu

Eu si copilul ne oprim din joaca când acesta se aude strigat de mama sa. Ma uit putin in directia in care aceasta se afla apoi la copil si ii dau mingea zambindu-i. Acesta imi zambeste inapoi si ma mangaie pe cap dupa care fuge la mama lui. Il privesc cu atentie sa ma asigur ca ajunge intreg la ea apoi ma ridic si plec.

Ma duc apoi catre Shinra in zbor.
-Buna! Eu sunt Angie. Felicitari. Nu am vazut de mult de fapt niciodata cred un demon care sa se poarte asa frumos.

Eu sar ca ars mai la distanta de ea, luând pozitia de lupta, insa când vad ca nu intentioneaza sa ma atace, ma relaxez si-mi duc mana la cap, zâmbind rusinat.
-Hehe...Nu e mare lucru. Asa am fost educat sa ma comport cu altii pana la urma. Ummm...Eu sunt Shinra. Ma bucur sa te cunosc si as vrea sa-ti multumesc ca l-ai oprit pe Sho sa nu ma omoare. N-as fi vrut sa aiba probleme cu Marele Zeu din cauza asta. Stiu ca nu accepta crimele intre rude.

-Incantata de cunostinta si a fost placerea mea. Doar pentru asta suntem noi ingerii. Sa aparam pe ceilalti si sa ii indrumam pe calea cea buna pe cei care au nevoie. Spun eu cu mana stanga indoita la spate in spatele capului.

-Nu stiu daca alt inger ar fi facut ce ai facut tu. Adica, nici tu nu m-ai omorat. Desi ai fi putut s-o faci.

-Asta asa este dar eu am fost educata in spiritul de a salva demonii din ghearele raului si a ii indrepta pe calea cea buna si de a le infrana instinctul primar, de a ii face sa constientizeze ca demonii pot detine controlul asupra instinctului primar daca duc o viata cat de cat buna precum ar dori Marele Zeu. Marele Zeu nu doreste pierderea nici unui suflet nici macar a demonilor. El isi iubeste creatia. Tot raul a pornit de la stra-stra-stra-bunicul vostru Lucifer sau Satan care s-a intors impotriva Marelui Zeu. Demonii nu ar fi existat daca nu se intampla asta. A-ti fi fost doar o rasa distincta de ingeri. Noi suntem Ingeri de Lumina, voi a-ti fi fost Ingeri de Foc.
Dar din pacate din cauza lui Lucifer a-ti devenit demoni.

Eu tresar când aud de instinctul primar si zambetul imi dispare complet de pe chip. Imi las privirea in jos si mana-mi cade fara vlaga pe langa corp. La scurt timp un ranjet ii reapare pe chip in timp ce lacrimile incep sa-i curga siroaie pe obraji.
-Pacat ca oricat ar incerca un demon, nu poate scapa de acel instinct. Si nici nu stim când acesta poate pune stapanire pe noi.

-E adevarat. Nu poti scapa de el definitiv dar il poti controla ducand o viata buna ca noi ingerii. Si e posibil sa nu apara sau daca apare sa il poti controla si sa preiei repede controlul inapoi. Asta depinde si de faptele bune pe care le poate face un demon. Cu cat mai multe fapte bune face un demon, cu atat puterea instinctului primar scade el devenind din ce in ce mai latent.

-Nu e chiar asa cum crezi. Nu conteaza cat de bun esti si cate fapte bune ai facut...Nu poti controla instinctul. Pare ca-l controlezi, dar el te ia prin surprindere. Si te face sa distrugi tot ce iubesti.

-Inteleg acum si da iti dau dreptate. Nu stiu prea multe despre acest instinct al demonilor.

-Sper sa nu ai ghinionul sa intalnesti un demon când e in acel stadiu. Pana si ingerii cu experienta de lupta au de furca in a-i opri. Dar hai sa nu mai vorbim de asta! Hahaha! Adica nu e ceva ce se intampla zilnic.
Imi sterg repede ochii si trag adanc aer in piept sa ma linistesc.

-Ai dreptate. Si cum iti petreci de obicei timpul? Il intreb eu, schimband subiectul.

-Pai in mare parte ma plimb! Cat mai departe de Iad. Tu ce faci in timpul liber înafara de faptul ca canti la acel instrument melodii frumoase si linistitoare?

-Ei bine imi place sa zbor si sa ma distrez. Desi pare plictisitor, nu e. Orasul ingerilor e foarte frumos si ofera cateva distractii poate limitate ce-i drept. Avem un cinematograf ce ofera filme educative, ma joc cu alti ingeri in parc diverse sporturi preferatele mele volei si handbal si goana in zbor dupa fresbee.