Save me right now!

First topic message reminder :

Intuneric. Nicio imagine redata de retina, nici macar un punct de lumina, nimic, doar negura absoluta. Niciun simt nu functioneaza, niciun cuvant auzit, se simte doar pierdut intr-un abis. In cele din urma incepe sa simta o rafala de vant pe piele, mirosul propriului sange si in cele din urma deschide si ochii, vazand coroanele unor copaci. Se priveste, e legat de scoarta unui copac gros cu niste sarme din argint, Marai gutural, cautand faptasul cu privirea.
- Acum, scumpule, ca te-ai trezit, putem vorbi, aude vocea ragusita si prea bine cunoscuta a lui Rhea.
- Ce naiba?!
- Cum tu ma eviti si nu ai niciodata timp de mine a trebuit sa te oblig. Uite ce e Kol, nu e femeie pe lumea asta care sa te iubeasca mai mult ca mine. Noi doi suntem facuti unul pentru celalt.
Se apropie de el si il saruta usor pe gat. El incearca sa o impinga, dar nu are cum fiindca e legat.

Se opreste din mers privind-o indelung.

Continua sa mearga inca cu privirea parca pierduta.

Se propteste de un copac oftand incetisor.

Mergea tot inainte prin padure.

Nu zice si nu face nimic, doar priveste un punct imaginar.

Merge prin aceea padure mintea ei numai la drum nefiind.

Apare in fata ei oprind-o din mers.
- De ce te porti de parca te-ar controla cineva?

Nu raspunse nimic ci trecu pe langa el si isi continua drumul

- Poate chiar o controleaza cineva... daca as saruta-o, in mod normal mi-ar da o palma, nu? Ia sa vedem daca reactioneaza cum o face in mod normal, aparu din nou in fata ei, prinzand-o de brate si saruntand-o scurt pe buze.

Nu reactiona in nici un fel,doar se uita cu o privire goala la Kol si se smuci continuandu-si drumul

Clipeste repetitiv si apare din nou in fata ei uitandu-se fix in ochii ei ca s-o poata hipnotiza.
- Din clipa asta incetezi sa faci ceea ce ti se cere, murmura fara s-o slabeasca din priviri.

Deodata incepe sa nu mai aiba privirea aia pierduta si isi revine la normal
-Auuu ce s-a intamplat si de ce ma doare capul?intreaba ducandu-si mana dreapta la cap

- Te-a controlat cineva, nu stiu cine... si eu te-am scapat. Dar sa nu intrebi ce-am facut ca sa-mi dau seama, bine?

-De ce ce-ai facut?

- Mai nimic, isi flutura usor mana.

-Am impresia ca acest nimic m-ar face sa-ti dau o palma

- N-as zice nu, isi strange el buzele intr-o linie dreapta.

-Pentru ca ma doare atat de tare capul nu ma mai intereseaza ce ai facut

- Iei, zice scurt luand guri mari de aer.

-Vezi ca poate dupa ce nu ma mai doare capul voi vrea sa stiu ce ai facut

- Sa sper totusi ca nu vei vrea asta.

-Mai vedem daca ma va interesa atunci asta

- Nu te va interesaaa, spune vesel luand dupa umeri si incepand sa abereze verzi si uscate ca s-o distraga.

Zburam prin padure si dau peste Cristina si peste vampir.
Vazusem partea aceea cand cineva o controla pe Cristina.
-Se pare ca cineva vrea ca Cristina sa ii faca lui treburile murdare. Spun eu.

-Da si oricine ar fi este chiar puternic