Feeling so damn good

Mie asa mi se pare. Am incercat o data de distractie sa zbor pe matura unei vrajitoare dar cu toate ca am zburat suficient de binisor, nu am zburat prea bine si in plus mi se parea ca am un fel de limitari, mai ales la modul cum iau curba.

- Nu stiam ca vrajitoarele au matura, adica... toate pe care le cunosc eu, si stiu destul de multe, nu au.

-Poate ca pentru unele vrajitoare maturile vrajite sunt nu folosite pentru zbor ca o masina ci mai mult de distractie, exact cum noi folosim skateboard-ul. La asta nu te-ai gandit?

- Sincer nu, ridica ea usor din umeri.

-Eu cunosc cateva vrajitoare care au maturi vrajite.

Katherine nu mai zice nimic, doar zambeste.

Ii zambesc si eu.

- Leloush, tu ai adormit ? De ce nu mai zici nimica?
- Nu voiam sa va intrerup discutia...

-Ei bine era interesant sa adoarma. Spun eu.

- Sa adoarma de-an picioarelea... era chiar amuzant, surase Katherine, iar el afisa o expresie inocenta.

-Doar caii si elefantii dorm in picioare.

- Si vampirii pot dormi in picioare.

-Uite ca asta nu stiam. Dar ca tot veni vorba de dormit, e adevarat ca obisnuiti sa dormiti in sicrie?

- Bineinteles ca nu, dormim in pat, la fel ca oamenii.

-Asta inseamna ca cei care au facut filmele au o imaginatie foarte bogata.

- Da... si morbida!

Incep sa rad. Radeam puternic.

- Bine spus, zice usor ganditor Leloush.

Deodata un clown pitic aparut de nu se stie unde incepu sa se zbenguiasca si sa ne sicaneze.
-Ah, ce pitici enervanti sunt pe aici. Spun eu. Apoi ne trezim stropite cu un pistol cu apa.
Parea aparent inofensiv. Dar nu era asa. Asta fiindca era umplut cu apa din Bazinul de Cristal care era o parte a Lacului de Safir insa strajuita de niste stanci. Cu toate ca ne stropise pe amandoua pe Katherine nu o afectase fiindca era vampir insa pe mine da. Incepusem sa ma transform in sticla, incetul cu incetul de la picioare spre cap. Cand vazu asta piticul o rupse la fuga.

- Ah, ce facem? maresti Leloush ochii.
- Ma intrebi pe mine??
- Tu esti aia cu ideile marete!

-Mai bine ia telefonul meu pana nu se transforma si el in sticla si sun-o pe matusa Josephine. Spun eu, aruncand telefonul pe jos dupa care ma tramsformasem in sticla total. Acum aratam ca o statuie de cristal. La atingere eram din acelasi cristal din care sunt facute paharele de cristal.

- Ah, bine... ia Leloush telefonul si o suna pe matusa Sanarei. Alo?

-Alo, sunt Josephine! Cine esti? Intreba ea.

- Sunt un prieten al Sanarei.... se pare ca s-a transformat in cristal.

-Cum s-a intamplat asta? Intreba ea surprinsa.