Un inger printre zane 16+

-Saaaauuuu...Te ajut sa-ti gasesti un partener! Si cine stie? Poate chiar iti gasesti sufletul pereche.

-Hm suna tentant si mersi. Deci sa inteleg ca mergem la discoteca totusi, asa-i?

-Nu! Tu mergi cu partenerul ce-l vom gasi pentru tine pana diseara!

-Daca vom gasi. Ceea ce nu prea cred ca putem gasi asa batand din palme.

-Asta depinde de tine in principal.

-Totusi hai sa vedem ce alte activitati putem face impreuna astazi. Tu ce ai sugera?

-Nu stiu. E prima data cand am venit in Fairytopia deci nu stiu ce putem face aici.

-Pai aici am putea incerca destul de multe activitati. Sa zicem probabil ceva sport. Cum ar fi sa mergem in parcul cu obstacole aeriene. E atat pentru zane cat si pentru ingeri. Ne mai testam si noi agilitatea si reflexele la zbor. Spun razand.

Cand aud de asta, chipul mi se lumineaza si zambesc larg.
-Da! Hai sa facem asta! ii spun cu un entuziasm de copil in glas.

-Bine. Nu e prea departe de aici. E vizavi de stadion.

Imi pun ochelarii la ochi, apoi o iau pe sus si-o asez pe umerii mei, fugind in mare viteza catre locul indicat.

-Oau! Nu stiam ca poti fugi cu o persoana la marine normala, in spate. Poti chiar si sa zbori cu mine in spatele tau, chiar daca sunt la marime normala?

-Desigur!
Imi deschid larg aripile si-mi iau avant, luandu-mi zborul si ajungand intr-o clipa la destinatie, moment in care o las jos. Eu raman in aer cu picioarele incruciseate si ma uit in jur zambind.

-Oau! Nu stiam ca esti asa de puternic. Clar ma vei invinge la aceasta cursa. Spun eu si ii arat locul de start de pe pista.

-Doar nu credeai ca am ajuns capitan pe ochi frumosi, nu? Normal ca sunt puternic! Si cel mai rapid zburator! Si sper ca n-a sunat a lauda, iar daca da, imi cer scuze. Hehe...

-Nu mi s-a parut deloc lauda.

-Serios? Atunci m-am linistit.

-Eu una ma pregatisem la linia de start, luandu-mi pozitia de decolare pentru cursa. Picioarele putin mai in spate, corpul putin aplecat si aripile deschise si ridicate la maxim in sus.

O privesc si aterizez langa ea, stand foarte relaxat.

-Deci te pregatesti si tu sa ne luam la intrecere? il intreb eu.

-Sunt deja pregatit. Da tu startul!

Bine. Spun eu si incep sa numar invers de la 10. Apoi cand ajung la 0, dau startul si decolam. Primii 300 metri erau fara obstacole, obstacolele incepand dupa acetia, la o distanta e 400 metri fiecare, pe o distanta de 1600 metri. Pista era in forma de contur de mar startul ea la coada marului care masura 300 metri, conturul era de 1600 metri cu obstacole la 400 metri si finishul era varful care era o curba spre finish ce intruchipa varful plin de seminte a unui mar dar care aveai voie sa o faci abia dupa 3 ture de pista.

Ii dau un mic avans de la start si dupa ce-mi intind aripile, imi iau zborul in mare viteza, terminand totul in mai putin de un minut.

Eu ramasesem in urma cand el terminase, eu abia intram in al 3-lea tur de pista. Cand termin si eu la 45 secunde dupa el, ii spun:
-Oau! Bravo. Te pricepi Takami. M-ai batut mar. Spun eu razand.

-M-am culcat pe o ureche...Am fost prea lent. Trebuie sa mai exersez.