Un inger printre zane 16+

-Sunt sigura ca daca s-ar inventa asa ceva, moartea isi va pierde influenta din momentul in care un astfel de dispozitiv va fi prezent in toate cele 3 locuri ale mortilor: Raiul, Iadul si Purgatoriul. Acei murtitori vor avea avea sansa sa stie ca tarmurile acestea exista cu adevarat, iar moartea nu va mai fi simtita de cei dragi asa intens ca acum ci la fel ca o simpla plecare in strainatate. Astfel moartea isi va pierde incetul cu incetul din influenta si va disparea probabil.
Cel mai aproape de a pune bazele unei astfel de tehnologii a fost un muritor acum 150 ani. Din pacate a murit inainte sa apuce sa isi termne toata schita. Normal ca ma astpetam la asa ceva. Doar acel inger intunecat al mortii, cu gluga si coasa, nu ar lasa pe cineva sa ii strice socotellile.

-Cred ca ai dreptate. Pacat totusi ca nu se poate face cumva ca sa mearga fara sa intervenim in treburile Mortii.

-Asta asa este. Totusi daca luam in calcul toate cartile sfinte se spune ca moartea va fi invinsa dupa apocalipsa. Daca o luam ad literam, e imposibil. E imposibil sa invingi moartea definitiv. Singurul care a invins-o dar nu stiu cat de tare, a fost fiul zeului suprem. Dar daca gandim are logica si noima. In limbajul nostru modern, ar insemna ca dupa cel de-al 3-lea razboi mondial al muritorilor, tehnologia va ajunge asa de sus incat sa se construiasca acest video-portal si un portal transportator. Astfel marea bariera va deveni penetrabila din toate partile parti, lumea umana si cea magica si cea a mortilor vor fi 3 regate care se vor reuni intr-un singur regat.
Exista doua cai. Prima cale de a invinge moartea e dificila. Sa poti invia in lumea muritorilor inapoi. E imposibil fara ajutorul zeului suprem. Chiar si fiul lui a avut nevoie de ajutorul lui. A doua cale e cea a video-portalului.
Dar sa lasam discutia asta deoparte si sa discutam subiecte mai placute. O sa incep eu.

-Si ce zi a fost cea mai placuta pentru tine Takami? In afara de ziua in care ai intalnit-o pe Rurina. Ma refer cea mai placuta la modul cea mai distractiva. In cazul meu cea mai fericita zi de pana acum a fost ziua cand eram mica si am fost cu parintii mei in vacanta. Am plecat din Angie Town in Anděl City un oras mult mai mare al ingerilor si acolo era unparc de distractii si m-am dat in Maretul Mistic al Norilor. Un montagne ruse cu sinele voopsite curcubeu si cu un traseu extrem de complex. Parcul beneficia de o vraja care bruia puterea de zbor a ingerilor. Astfel orice inger putea sa cada acolo ca o piatra, cum o fac muritorii. Dar puterea era limitata. Astfel ca chiar daca sa zicem cadeai ca o piatra, nu puteai cade mai jos decat nori. Dar era palpitant si plin de adrenalina.

-Huh? Cea mai distractiva zi pentru mine? Hmmm...Nu stiu. Nu cred ca am una anume. Poate...ziua când am aflat de ce am aripile asa diferite fata de ceilalti ingeri. Sa zicem ca a fost placut sa le dau peste nas celor care isi bateau joc de mine considerandu-ma un ciudat. In ziua aia Mihail m-a facut capitan de echipa. A fost cu adevarat distractiv sa-i pun pe ceilalti cu botul pe labe! ii raspund razand când imi amintesc fetele socate ale acelor ingeri când Mihail le spusese ca sunt sub comanda mea.

-Deci de ce ai aripile rosii? Sunt curioasa, cred ca am ramas in urma cu vestea.

-Pentru ca asa m-am nascut. Si se pare ca penele mele se pot transforma in flacari pure ca cele ale iadului. Dar e tare ca eu hotarasc pe cine pot rani si pe cine nu. Adica iti pot da tie o pana de-a mea când ia foc si flacarile nu te vor rani decat daca vreau eu.

-Inteleg. E super. Spun eu zambind.
-Si eu am o putere dar nu am apelat la ea decat o singura data. Se pare ca penele mele au puterea de a deveni aur dar nu se pot mentine ca aurul decat in maini pure. Am avut dorinta de a ajuta o familie saraca din lumea muritorilor si le-am dat 3 pene de ale mele care in mainile lor pure au devenit 3 lingouri de aur. Aveam impresia ca vor avea astfel bani de toate ce le trebuia. Dar dupa ce au luat banii pe aur de la banca, acele lingouri de aur in mana bancherilor hapsani au devenit pene simple de pasare. Si fara sa vreau am bagat familia in belele cu politia. Dar care problema tot eu a trebuit sa o rezolv. De atunci m-am lecuit din a imi folosi magia penelor.

-E pacat. Ai fi putut ajuta multi oameni sa iasa din saracie astfel. Dar cum sunt prea multi impuri in lumea aia, nu prea ai cum sa faci asta. Dar e totusi o abilitate frumoasa.

-Exact. O abilitate frumoasa de care nu ma prea pot folosi. Si ma bucur ca si tu o consideri frumoasa. Spun eu.
Intre timp ospatarul adusese vinul lui Takamisi eu comand acel Buritto de post si un suc de mango.
Mi se aduse sucul destul de repede dar stiam ca va dura 30 minute sa imi prepare si aduca acel Buritto de post asa ca iau doar o gura din sucul de mango, sorbind cu paiul si avand de gand ca restul de suc sa il beau in timp ce mancam, cand mi se facea sete.

Iau paharul in mana privind vinul usor trist. Nu mai pusesem gura pe alcool de când o întâlnisem pe Rurina si nu stiam cum voi reactiona simtindu-i iar gustul dupa atata timp. Beau o gura si las paharul la loc, sprijinindu-mi capul in pumn si jucandu-ma cu paharul.

Ma uitam la Takami. Inacelasi timp vad ca de la o masaalaturata catre masa noastra se uita o alta fata. Avea o privire asemeni uneui pisici care isi urmarea prada. Dar nu ne privea doar pe noi asa ci pe toata lumea din jur. Imediat imi dadusem seama ca e o demonita. Incercam apoi sa nu dau de banuit ca o vazusem, gandindu-ma sa nu ne transformam in tinta pentru ea.

Dau pe gat restul de vin si ma las pe spate, sprijinindu-ma de spatarul scaunului.
-Angee? Tu ai fost inger pazitor, nu? Cum e?

-Da, am fost inger pazitor. Pai nu e o treaba chiar asa usoara cum pare. Trebuie sa pazesti omul 24 ore din 24, e dificil cu somnul ca trebuie sa dormi iepureste, sa fii mereu in alerta. Nu poti adormi practic Trebuie sa inveti tehnica sa iti odihnesti cate jumatate din corp si din minte o data. In lumea oamenilor exista anumite animale care o fac si ei bine dintre oameni, marii calugari initiati o pot face si ei, ma refer la calugarii tibetani hindusi. Unii dintre ei au ajuns sa doarma cu jumatate de minte in timp ce cealalta e in stare de veghe si se roaga. Astfel ca trebuie sa simtim apropierea unui demon instant precum o pisica simte si in somn apropierea unui soarece. O data ce demonul atenteaza la persoana care o pazesti trebuie sa te lupti cu el si sa il invingi, sa il faci sa plece inainte sa apuce sa ii faca ceva persoanei. Un demon e un maestru in diferite tehnici si daca nu reusesti sa il invingi, ii poate induce ganduri necurate persoanei in timp ce aceasta doarme. E vorba de manipulare subliminala. Asta e o tehnica des folosita de demoni, mai des decat chiar ispitirea in starea de veghe. Apoi trebuie sa ai grija sa aperi persoana si de accidente. Demonii le provoaca, vrand sa ia sufletul cu ei inainte ca el sa apuce sa se dezvolte prea mult pe plan spiritual. In afara de somn chinuit, mai e si faptul ca trebuie sa tii intr-un raport socoteala faptelor bune si rele pe care le face persoana pazita, sa demonstrezi in raport ca ai facut tot e ai putut pentru a impiedica ca sa faca fapte rele.

-Nici nu credeam ca ar fi o treaba usoara. Dar eram curios sa aud cum e sa fi unul. Pare totusi o slujba frumoasa. Adica sigur te bucuri nespus când vezi ca cel care ti-a fost incredintat sa-l pazesti reuseste in viata.

-Aici ai dreptate, intradevar e o slujba frumoasa. Si da, sentimentul bucuriei misiunii implinite e nespus de frumos. Nu se poate exprima in cuvinte. Un inger pazitor in ciuda unor credinte care spune ca incepe de la botez, misiunea unui inger pazitor e de fa[t inca de la nastere. Ritualul botezului e unul care cum sazic, e confrmarea oficiala a misiunii. Cand in lumea lor, preotul savarseste slujba de botez, in lumea noastra, noi ingerii pazitori, depunem juramantul in fata zeului suprem.

-Si nu ti-e dor sa faci asta?

-Ba da, sincer imi e foarte dor de a face asta. Dar trebuie sa astept sa fiu solicitata de zeul suprem. Acum ca am avansat in grad, voi fi solicitata doar cand toti ingerii pazitori vor fi ocupati. Abia atunci se apeleaza la noi. Pana atunci noi suntem pazitori ai Gradinii Eden si apoi urmeaza sa fim avansati la a fi pazitori ai unui oras terestru. Dupa ne intoarcem in Gradina Eden spre a fi sefi ai gardienilor gradinii dupa avansam iar in grad si urcam in pozitii mai superioare, la urmatorul etaj al raiului.

-Heh? Deci am sarit peste un rang. Ciudat. Mi-ar fi placut sa am in grija un oras terestru. Dar de la pazitor al Gradinii, Mihail m-a pus direct sef al gardienilor.

-Da, uneori se intampla sa poti sari cate un rang, daca ai merite deosebite si daca Mihail aproba. A avea grija de un oras terestru e ca si cum ai fi un super erou invizibil sa impiedici planurile malefice ale demonior si sa lupti corp la corp cu toti demonii din oras. De regula unui oras ii sunt repartizati in funtie de marime de la 2-3 ingeri in cazul oraselor mici pana la chiar 100 ingeri in cazul marilor metropole.

-Un super erou, ha? Ce frumos suna asta. Spun eu privind visator tavanul.
Imi scutur capul ca sa ma trezesc la realitate si-mi sprijin capul in pumn, privind-o pe Angee. Brusc simt cum cineva se apropie si intorc putin privirea, observând o zana ospatarita cum vine si pune in fata mea un pahar plin cu vin.
-Ummm...N-am comandat nimic.
-E din partea domnisioarei de acolo.
Ma uit in directia indicata de zana, dupa care ea pleaca, si fac ochii mici când vad o femeie, imbracata elegant, dar destul de sumar. Aceasta imi face cu ochiul, zambindu-mi provocator, iar in clipa aia ma intorc imediat cu fata la masa, stand teapan si încercând sa procesez ce se intampla.

Ma uit si eu in directia in care se uita Takami si o vad pe acea fata.
O femeie de o frumusete ispititoare si imbracata sumar.
Imi dadusem seama. Era o demonita care incerca sa il ispiteasca pe Takami dorin sa il determine probabil sa o insele pe Rurina.
-Takami, e o demonita, nu ar trebui sa o bagam in seama.

-Nici nu intentionam sa fac asta. Dar n-o sa refuz o bautura gratuita! Hehe...
Iau paharul si dupa ce miros continutul, nesimtind nimic in neregula, beau.

-Ai grija sa nu te imbeti. Ia-o mai usurel. Il sfatuiesc eu.

Inainte sa apuce Angee sa termine de vorbit, eu deja dau paharul pe gat, zambind multumit.
-Huh? AI zis ceva? Scuze, dar n-am fost atent.
Deja incepeam s-o vad neclar si-mi dau ochelarii jos, frecandu-mi ochii cu dosul palmei si scuturandu-mi apoi capul.

-Deja mi-ai incalcat sfatul. Am spus ca trebuia sa o iei mai incetisor. Dar acum e prea tarziu. Mai bine am merge in camera mea inainte sa nu iti mai poti coordona miscarile. Incerc eu sa il conving.