Oglinda lui Hades

Insa Hades ne intrerupse distractia.

-Se pare ca avem muafiri nepoftiti. Credeati ca puteti intra neobservate, saci de oase? Sangele vostru de 2 bani se simte de la o posta distanta. Ne jigni el.
-Ati veni sa furati de la imparatul intunericului? De la zeul suprem al intunericului? Se rasti el la noi.

-O mai tacati fleanca aia! Nu am venit sa iti vad tie mutra!

-Indraznesti sa ma jignesti? Hai plecati mai repede pana nu ma razgandesc si va ucid si apoi va bag in smoala. Spuse el.

-Ce ai zice sa incetezi cu amenintarile? Tu esti cel care ne-a jignit in primul rand. Nu am venit sa iti fur podoabele ci sa vad oglinda aia. M-am c-am plictisit de cat o caut.

-Sa o vezi? Serios? Nu aveai cumva de gand sa o si furi? Relatia ta cu bunica ta a fost prea apropiata. De ce as crede ca ai veni de n ori pentr u oglinda si nu doar o singura data pentru a o furta, si astfel sa fii mai aproape de draga ta bnica fara sa fii nevoita sa treci mereu prin capcanele puse de mine?

-Drept dovada ca nu stii prea multe. Era matusa mea nu bunica. Am venit ca sa aflu un raspuns.
Iar daca esti atat de preocupat de mult iubita ta oglinda, nu ai decat sa asisti.

-Eu am lucruri mai importante de facut decat sa ma documentez despre relatiile de rudenie ale invadatorilor ca voi. Bine, o sa te las sa afli raspunsul mult dorit, asta daca reusesti sa atingi oglinda. Apoi Hades il chema pe cerberul sau si ii dadu oglinda.
-Incearca sa o iei de la el si daca reusesti te voi lasa sa o folosesti. Dar s-ar putea sa  scapi vie din coltii lui. si sa ajungi drect in cazanul meu cu smoala. Spuse el. Cerberul lui Hades era un pitbull cu 3 capete ca infatisare si de 1000 de ori mai agresiv ca un pitbull obisnut. Coltii sai erau parca de otel.

-O! Ce catel dragut si ma apropii de el. Cutu-cutu!
La inceput nu prea parea asa de dornic, apoi cand i-am intins ditamai friptura s-a dat pe brazda. Pun pariu ca ti-ar place sa traiesti undeva mult mai frumos, unde nu trebuie sa fii nevoit sa pazesti o gramada de oase vorbitoare. Iar cerburul incepu sa dea din coada.

Cererul se repezi la friptura si lasa oglinda jos. Suficient timp cat Enyo sa puna mana pe oglinda dar eu o opresc si pun eu mana pe oglinda. Apoi un flash luminos si eu ajung dincolo de oglindo, intr-o lume paralela inversata fata de realitate.
-Era o capcana Enyo. Spun eu.
-Pai sigur era o capcana. Chiar ma ceredeti atat de fraier? Spuse Hades.

-Saracul Hades, nici el nu mai stie de cand a avut vizitatori si acum are chef de joaca si incep sa rad.
Bine Hades, cred ca vrei ceva in schimb, ca sa ma lasi sa vad oglinda. Ce anume?

-Sufletul tau. Spuse el.

-Ai vrea tu. Vino cu ceva mai interesant ca replica asta e invechita, la care Hades ramase fara grai.
Dar lasa voi vedea eu cum intru in legatura cu matusi-mea. Haide Sanara si ma intorc cu spatele.

-Pai nu pot veni. Trebuie sa ma scoti din oglinda asta falsa. Sau sa iei oglinda cu tine. Spun eu.

-Ups, scuza-ma Sanara.
Apoi ma concentrez si inchid ochii.
-Ha! nu o sa reusesti niciodata incepu Hades sa rada.
Ma concentram in continuare, ignorandu-i rasul spurcat si am inceput sa simt cum smoala incepe sa fiarba. Incepu sa clocoteasca tot mai mult, iar oglinda falsa incepu sa crape.
-Ce faci? urla Hades.
Deschid ochii si zambesc rautacios.
-Asta fac si in palma imi aparu o flacara verde pe care am indreptato spre oglinda.
Sanara se feri la timp, iar flacara sparse oglinda, apoi il nimeri pe Hades in stomac trimitandu-l intr-un hau fara fund. Privesc prapastia unde cazuse satisfacuta.
-Esti bine Sanara? si pasesc pe cioburile sparte in cautarea adevaratei oglinzi.

-Sunt bine. Spun eu. Apoi undeva intr-un colt acoperita de o draperie se afla o oglinda magica inalta de 2 metri.
-Asta e adevarata oglinda. Spun eu.

Am dat draperia la o parte si o oglinda mare, ovala se intindea pe perete cu modele ciudate.
Parea atat de veche si prafuita, iar cand am atinso, ca sa o curat de praf, imaginea ei deveni tulbure.
Un chip se forma si acesta zambi cand ma vazu.
-Enyo! tremura vocea femeii. Nepotica mea incepu ea sa ma alinte.
-Buna matusa, zambesc eu pic trista. Am primit mesajul tau si am venit pana in lumea mortilor ca sa vorbim.
Aceasta zambi la randul ei, apoi lua o voce grava.
-Te-am chemat ca poate ai fi dornica sa sti ce puteri vei mosteni la urmatoarea ta aniversare. Si mai este ceva important, continua ea. Doar nu te chemam pentru atata lucru, le descopereai tu in final.
-Te ascult si am devenit serioasa.
-Odata ce va veni urmatoarea ta zi de nastere vei putea sa ai puteri tamaduitoare, sa vezi viitorul si sa stapenesti mult mai bine elementele tale apa si gheata. Acum ceea ce am sa iti spun este ca trebuie sti ca in curand vei putea controla si Styxul. Sti cum iti povesteam cum naiadele din trecut aveau puteri asupra apelor negre?
-Da, sigur cum as putea sa uit?
-Ei bine, afla ca de acum nimeni nu iti va putea pricinui nici un rau, caci raul Styx va intra sub protectia ta si iti va da puterile sale.
-Puteri? Sta..dar imaginea se inegri si am ramas pe ganduri.
Puteam controla Styxul?

-Enyo, felicitari. Apropo cred ca nici nu iti imaginezi ce inseamna sa poti controla Styx-ul. Spun eu chicotind si asteptam sa ii vad reactia.

Ma uit surprinsa spre Sanara.
-Ai nimerito. Nu stiu foarte multe despre Styx, in afara de faptul ca daca faci un juramant, rostind numele fluviului si nu il respecti, se intoarce impotriva ta.

-Vei avea anumite puteri mari dar si responsabilitati uriase. in plus il vei avea pe hadess seful tau. Nici nu stii cat de autoritar poate fi si cat de dusmanos poat fi. El ar vrea ca el sa poata controla raul. Una dintre responsabilitatile tale, e sa impiedici abuzurile servitorilor lui hades si sa nu lasi sufletele sa intre in capcana lui Hades. Sun suflete cu fapte bune egale cu faptele rele. Acelea sunt cele mai vulnerabile la cpcanele lui Hades. Appoi mai sunt suflete care nu si-au indeplinit misiunea pe Pamant dar au patit ceva accidente si ajung aici iar demonii lui Hades incearca sa le rapeasca. Tu nu trebuie sa le lasi sa treacva. Apoi puterea ta asupra raului Styx inseamna ca poti invia orice persoana, da responsabilitatile tale te vor impedica. Daca invii doar de dragul de a invia iti vei pierde puterile.

-Hades nu va fi o problema. Fluviul Styx exista dinaintea tuturor timpurilor. Daca alte naiade au putut sa o faca pot si eu.

-Frumoasa atitudine. Asa te vreau.

-De fapt zise o voce care ne facu sa tresarim, Hades nici nu se poate atinge de tine, dar sa iti comande.
Era matusa mea, care revenise pe suprafata oglinzii.
-Ce vrei sa spui matusa?
-Enyo, asa cum ti-am spus adineauri, fluviul va fi mostenirea ta. O fi Hades stapan aici, dar nu poate comanda unei fiinte cu sange albastru. Habar n-are spurcatul ala, ce pot face naiadele si Sanara incepu sa rad zgomotos. Oh! Buna ziua majestate, o saluta ea.

Fac si eu o reverenta in fata matusii lui Enyo, pentru a ii raspunde la salut. Si ii zambesc.
-Doamna, din ntamplare stti cumva in care camera din infern va aflati? De unde anume transmite oglinda? Sau poate va aflati in Rai ori in taramul dintre Rai si Iad?

-Unde ma aflu eu acum este o insula. Aici e liniste. Cat despre oglinda, eu am intrat cu voi in contact incercand sa fac un balon de apa pe post de oglinda.
-Nu stiu despre ce vorbeste, ii spun Sanarei.

-Eu cred ca stiu. Cred ca e Gradina Eden. Insula pe care se afla nu e asa departe de Fairytopia. Insa nu o pot vedea si nu pot ajunge pe ea, decat cei cu inima pura si sufletul curat.