O mica aventura

First topic message reminder :

Imi place locul asta, apa, norii intunecati, atmosfera incarcata si misterioasa. Merg usor pe malul apei cu picioarele in apa. Asa dintr-o data ce-mi trece mie prin cap? de ce sa nu fac o baie daca tot sunt aici? Imi las geaca ramanand doar intr-un maieu si pantalonii scurti si incep sa alerg pana cand picioarele nu mai ating panamantul. Atunci incep sa innot dar fara sa imi dau seama sunt prinsa intr-un vartej . Nu pot sa cred nu am mai patit niciodata asa ceva de obicei sunt atenta. Simt cu apa ma apasa si ma invarte in toate partile. Nu pot sa ies la suprafata , simt ca ma sufoc dar totusi eu nu pot sa mor de ce ma sufoc Am stat deja destul sub apa si senzatia de sufocare incepe sa ma enerveze incep sa ma zbat sa dau din maini dar nu pot invinge forta apei.

-Cred ca suntem pe o insula.

-Da mai mult ca sigur suntem pe o insula.... si locul de ude am pornit trebuie sa fie in partea aia. Arat inspre est

-Sa innotam ar fi riscant si sa zburam sunt deja prea obosita. Am putea zbura insa dupa ce ma odihnesc cateva ore.

-Atunci banuiesc ca nu avem incotro si trebuie sa asteptam...si ce facem cat stam aici?

-Eu voi dormi, iar tu poti cauta cate ceva de mancare. Dupa ce ma trezesc mancam si plecam. Spun eu in timp ce ma intind peste iarba.

-Ok...ma duc sa caut de mancare...aaa daca ai nevoie de ceva striga

Ok, asa voi face. Spun eu intorcandu-ma pe o parte.

o las pe Snara sa se odihneasca si plec sa caut niste fructe.

Ma scufund intr-un somn adanc franta de oboseala.

Ma intocr cu bratele pline de tot felul de fruce pe care le asez langa cu grija langa Sanara avand grija sa nu o trezesc din somn dupa care incep sa ma plimb pe malul apei, cu picioarele in apa.

Dupa vreo cateva ore de somn la lasarea intunericului ma trezesc si eu si ma pun sa manac. O vad pe misa si ii spun:
-Misa, va trebui sa asteptam ca gnomul farului sa aprinda farul. Apoi imi voi da seama in ce directie sa o iau.

-Si cand deschide gnomul farul? e deja intuneric

Ma uit la pozitia lunii.
-Hm de obicei la ora asta era aprins. Sper doar ca nu o fi patit ceva. Stii, in zona litoralului nostru de obicei mai dau tarcoale dragonii.

-Pfff inseamna ca trebuie sa asteptam pana dimineata sau sa mergem cu barcuta nu?

-Daca iti plac aventurile asteptarea noastra ar putea dura doar pana la miezul noptii. La miezul noptii cand luna plina atinge maximul, isi face aparitia Corabia Fantoma numita Dragonul de mare. Echipajul ei e format din fantomele celor mai nemilosi pirati care au trait vreodata in Evul Mediu in Dimensiunea a 3-a.
Poate ne pot conduce ei acasa. Ei cunosc marea asta ca pe propriile lor palme.

-Bun, deci asteptam piratii. spun asezandu-ma pe malul apei

Cand veni miezul noptii corabia fantoma se vedea apropiindu-se de insula.
Ma apropii de capitanul lor. O fantoma morocanoasa.Dupa multe rugaminti il induplec sa ne duca unde doream.
-Bine va duc, dar eu cu ce ma aleg din treaba asta? ceva pietre pretioasa sau vreo comoaraa aveti la voi? Spuseel cu o voce ragusita.

-Pietre pretioase? Niste perle nu sunt bune? spun cu o voce dulce in timp ce ma invarteam in jurul lui. Scot din buzunar un colier de perle pe care il flutur pe la nas dupa care il bag inapoi i buzunar.
-Va fi al tau daca ne iei cu tine, e unul din cele mai valoroase, multi ar vrea sa puna mana pe el. ii spun eu la ureche cu aceeasi voce dulce.

-Bine, sa facut. Spuse el. Si dupa ce corabia se departeaza destul de mal. Vine catre noi aratandu-ne o galeata cu apa si niste mopuri.
"Spalati puntea" se rasti el la noi.
-Dar avem cu ce plati cursa. Am spus eu.
-Da dar nu e suficient. Ziceti mersi ca nu v-am lasat pe insula aia prada animalelor salbatice. Urla el.
-Ma asteptam la asa ceva. Tot lacom, ursuz, rau si nemilos e. Spun eu catre Misa.

Ma uit urat la pirat.
-De ce nu-ti pui piratii sa-ti spele putea?! Ei iti dau ceva pentru ca ii primesti pe vasul tau? Sau tu le dai ceva cand gasiti vreo comoara?

-Suntem fantome. Nu putem sa mai atingem lucrurile fizice. Puterile noastre sunt doar in dimensiunea a 3-a. Asta e pedeapsa noastra. Sa putem atinge fizic doar comorile. Spuse el.
-O fi el ursuz si rau da merita macar o mana de ajjutor. Spun eu si trec la spalat puntea.

-Oh, chiar trebuie?! Vreau macar niste haine uscate si dupaia ma mai gandesc daca spal puntea. Prin toate comorile lor trebuie sa aiba o rochita pretioasa.

-La urma urmei ei sunt toti barbati, nu ar avea ce face cu rochii. Asa ca nu le vei gasi printre comori. Insa se spune ca in trecut ar fi avut in echipaj o fiica de marinar, care a fost aruncata peste bord de capitan. Din fericire fata a fost salvata, murind mult mai tarziu. Asta pe vremea cand inca mai traiau. Insa se spune ca e blocata in Mictlan. Daca e adevarat intr-una din camerele de sub punte, trebuie sa fi fost camera ei. Acolo s-ar putea sa gasesti ce cauti.

-Yeey.
Cobor in sub punte si reusesc sa gasesc ceea ce caut.
-Uite ce-am gasit, ii spun zanei vesela. Asta

Spoiler:

sau asta?

Spoiler:

-Sunt frumoase amandoua. Dar cred ca mai bine iti sta cu prima. Pana la urma are o culoare apropiata de culoarea ta preferata, nu?