X Filles FBI Utopia

First topic message reminder :

Cladirea biroului FBI din Fairytopia Metropolis la ora 6.00 dimineata, birourile frematau de agitatie. Spre deosebire de lumea oamenilor, aici agentii erau din specii diferite si lucrau intr-o armonie perfecta si o completare reciproca.

Cazurile de disparitii misterioase asa zis rapiri extraterestre, crime de grad inlat si alte dosare grele erau rezolvate de echipe de elita ce aveau in componenta o persoana umana si una semi-umana.

Alethia:



Ma aflam in biroul sefului pentru a primi urmatorul dosar si a fi repartizata impreuna cu un coleg la caz.

Beau toata cafeaua destul de repede si-mi pun apoi capul pe masa, fiind mult mai adormit ca inainte.

O vad pe zeita Afrodita care radia de frumusete ca se apropie de noi.

Eu deja trasesem pe dreapta si dormeam bustean cu capul pe masa.

Zeita se apropie de el si il trezi.

Imi deschid ochii, privind-o adormit apoi ma intorc cu spatele.
-A venit zeita, potaie.

-Stiu asta.
-Hm, asa se vorbeste? Las ca te invat eu. O singura data sa mai aud potaie ca va voi schiba infatisarea. Ea devine om si tu devii asemeni ei bineinteles temporar pentru inceput doar ca avertisment.

-Incearca cat vrei! Nu ai sanse sa ma faci pe mine potaie ca ea.
Ma ridic de pe scaun si ma intind.
-Pai daca mareata zeita e aici, mergem mai departe?

-Ah firar, ce imi vine sa il injur pe Zeus ca ti-a dat darul protectiei anti-magie. Spuse ea dupa ce ii scana aura instantaneu.
-Da hai sa mergem. Spun eu si o las pe Afrodita la volan apoi intru eu sa ma inghesui la mijloc si apoi il las pe Dazai in dreapta.
Centura din dreapta se extinsese incat sa ne cuprinda pe amandoi comod.

Eu injur putin apoi urc in masina si ma agat de centura, incercand sa stau cat mai la distanta de Alethia.

Plecam toti trei ingramaditi in masina mea de 2 locuri. O data ce ajungem la granita suntem opriti de niste graniceri vamesi. Afrodita semna in registru utilizandu-si un deget din care iesi un fulger ce ciopli in regitrul din piatra semnatura ei si apoi ne lasa sa trecem pe toti trei.
-Oricine se poate semna cu pixul in hartie insa doar un zeu sau zeita se poate semna cu degetul in piatra. Explica ea de ce ei foloseau inca piatra la registru.

-Deci de asta trebuie sa te caram si pe tine dupa noi?

-Asta e doar ineputul. Veti vedea ca urmeaza sa inceapa iluziile. Spuse ea. Si chiar acum incep. Spuise ea. In fata noastra erao prapastie si un pod aparent miscator. Lumina soarelui era reflectata si refractata intr-un anumit mod, mod care se schimba mereu, ceea ce crea iluzia ca podul isi schimba pozitia.
-Vedeti podul care se misca? El de fpat e pe aceeasi pozitie. E o iuzie determinata de modul de refractie a luminii. Din fericire noi zeii vedem altfel ca voi, si creierul nostru e antrenat din instinct la iluzii optice astfel ca nu suntem afectati de ele precum sunteti voi muritorii de rand.

-Am inteles. Ei bine, cand ajungem, treziti-ma.
Eu ma agat mai bine de centura si ma culc.

Afrodita continuasa conduca iar eu eram atenta la iluziile optice care ma distrau.

Eu ma tin scai de centura si dorm bustean.

In curand ajungem in orasul tribunalelor. Era dificil sa gasesti tribunalul cautat printre cele 1000 de tribunale adunate la un loc. Insa Afrodita ca zeita stia si cunostea toate tribunalele de acolo.

Eu imi continui somnul incepand sa si sforai.

Cand parcam il lasam sa sforaie. Dupa ce Afrodita iese din masina, ies si eu tot pe stanga doar pentru a nu il deranja pe Dazai din somn. Eu si Afrodia incepem sa caram dosarele in tribunal si saasptam sa fie facute formalitatile de preluare a dosarelor.

Eu ma ghemuiesc pe scaun si dorm linistit.

In curand iesisem de acolo si ajungem inapoi la masina.
-
-Hei somnorosule. Spuse Afrodita, incercand sa il trezeasca.

Ma trezesc instant si ma uit panicat in jur fara sa-mi dau seama unde sunt, dar cand o vad pe Afrodita, imi amintesc unde ma aflu.
-Da, mareata zeita? Cu ce iti pot fi de folos?

-Am terminat treaba. Sunt surprinsa ca cineva ca tine chiar rezista ispitei frumusetii mele. Adica orice barbat ar vrea sa iasa la cofetarie cu zeita frumusetii, insa tu esti primul mai preocupat de somn decat de a fi ispitit de frumusetea mea.

-Nu imi pari asa frumoasa. Fara suparare! Si oricum, prefer sa ies cu o alta muritoare ca mine.

-Da destinul tau e sa iesi cu o muritoare dar nu de pe planeta asta si in orice caz nu e Alethia. Destinul tau e o fata originala de pe Marte dar a carui popor a cucerit spatiul si acum traiesc pe o planeta numita Oniboshi. Bineinteles asta e una din multiplele posibilitati. Vezi tu, nu exita destin asa cum il percepi tu dar in acelasi timp dreptate au si cei ce cred in destin dar si cei care spun ca destinul ti-l faci cu propriile maini.
Vezi tu, exista mai multe viitoruri posibile si viitorul depinde de ce alegem fiecare. De aceasta exista libr arbitru. Caci daca ar fi existat o singura linie de viitor prestabilit, de destin, nu am mai fi vorbit de liber arbitru.

-Ma refeream ca voi iesi cu un alt om. Si oricum eu nu cred in destin.