X Filles FBI Utopia

-Oh! Asta? Lucreaza pentru cel care o are pe fiica sefului! Sper ca va descurcati sa-l face-ti sa ciripeasca.

-Bine, vom incerca. Spuse ei si pleca.

-Vor incerca? Pe bune? Chiar asa incapabili sunt?!

-Cre ca asa s-au exprimat. Dart sigur il vor face sa ciripeasca. Ii spun eu.

-Ar fi bine s-o faca! Daca seful ma pune sa fac si asta, imi dau demisia! Cu toate ca nu sunt practic angajat la voi!

-Nu cred ca te va pune pe tine. Au angajati special pentru asa ceva.

-N-am zis ca nu are. Dar daca isi fac treaba la fel de bine ca cei ce s-au ocupat de caz inaintea noastra, atunci clar nu vom afla nimic.

-Poate vor angaja pe altcineva mult mai bun.

-Sper. Noi mai avem ceva de facut impreuna?

-Hm, momentan nu. Cel putin pana cand vor veni rezultatele de la laborator si vom primi ordine.

Si ia spune-mi. Cum ti-ai dat seama ca el e unul din ajutoarele rapitorului?

-Pa!
Nici nu voiam sa aud mai mult. Eram fericit ca am scapat, chiar si pentru moment, de ea. Ma intorc si plec inapoi in barul in care fusesem mai devreme.

-Ne vom intalni maine dimineata la birou. Ii spun eu plecand spre birou.

Ma opresc putin oftand apoi intru in bar linistit luandu-mi ceva de baut.

Ajung la birou sperand sa reusesc sa fac ceva ore suplimentare la birou. O data ce intru in cladire imi iau pozitia bipeda si ma indrept catre biroul meu.

Eu stau la o masa si beau, jucandu-ma pe smart watch-ul care inca il aveam la mine.

Intru in birou si intru pe varianta electronicaa dosarului in arhive. Deasemenea incerc sa caut informatii despre tipul pe care tocmai il prinsesem si il predasem.

Eu ma joc pe smart watch si ascult cu mare atentie ce vorbesc niste indivizi din spatele meu. Dupa ce aud tot ce ma intereseaza, imi termin bautura si ma ridic, plecand din bar. Nu dureaza mult si cei pe care-i ascultasem mai devreme, vin pe urmele mele.

Terminasem serviciul si ma indreptam spre casa.

Cu toate ca stiam ca sunt urmarit, imi vad de treaba, continuandu-mi linistit drumul. Unul din indivizi se parea ca-si pierde rabdarea asa ca trimite un lant magic sa ma lege, facandu-ma sa ma opresc in loc. Stau putin cu spatele la ei, apoi ma intorc ca sa-i pot privi in ochi, pastrandu-mi calmul. Se vedea pe fata lor ca nu le placea sa ma vada asa calm.
-Vei plati pentru ce le-ai facut colegilor nostrii. Mori!
Imi inchid calm ochii cand acestia trimit diferite vraji de atac spre mine, creand explozii si toate cele. Ranjesc multumiti cand zic ca au terminat cu mine, dar dupa ce fumul se risipeste, eu inca sunt in picioare, complet intact, avand aura alba in jur care dispare mai apoi. Ma intind putin, trosnindu-mi gatul si scot pistolul, impuscandu-i pe toti.
-Data viitoare, mai bine va faceti temele si invatati cu cine aveti de-a face inainte sa va aruncati in lupta ca orbii.
-Nenoro-...
Vin la cel ce inca mai rasufla si-mi pun un picior pe capul lui, tragand inca vreo doua gloante in el. Oftez plictisit si bag pistolul la locul lui, vazandu-mi linistit mai departe de drum.

Auzind impuscaturile ma indrept intracolo si il vad pe Dazai.
-Deci nu poti sta cuminte, fara mine in preajma. Mereu intri in belele dar macar te descurci. Ii spun eu.

-Ei au inceput, eu am terminat. Ce vina am cand astia sunt asa batuti in cap? Adica cine se arunca asa intr-o lupta fara sa-si cunoasca inamicul macar putin? Pana si o potaie ca tine are mai multa minte si stie s-o si foloseasca spre deosebire de imbecilii aia!

-Aici ai dreptate. Ii spun eu.

Abia acum realizez ca practic i-am facut un compliment si ma intorc cu spatele la ea, ducandu-mi mainile pe dupa cap dupa ce ma intind putin.
-Si oricum. Ce cauti aici? Nu trebuia sa fi la birou sau sa alergi dupa veverite?

Am terminat treaba la birou. Iar alergtul dupa veverite il las bastinasilor. Ei bine ma indreptam spre casa si am auzit impuscaturile. Ma gandeam ca gasesc sa musc pe careva. Dar nu ma astpetam sa dau de tine.

-Parca te descurcai cu mirosul. Ti-ai fi putut da seama cine e aici si poate nu veneai ca sa fiu nevoit sa-ti vad mutra iar.