O sirena la restaurant

First topic message reminder :

Un restaurant nou se deschise fix pe plaja, la capatul plajei, langa aleea ce tinea loc de drum comunal printre statiunile de pe plaja.
Distanta fata de apa marii era una relativ mica. 200 metri de nisip.
Soarele era arzator, in aer se simtea canicula. Chiar si apa marii incepu sa fie atat de calda incat devenise ca un ceai pentru pesti.
O sirena cu parul roz si lung pana la coada, iesi din apa marii si putea fi vazuta taraindu-se ca un sarpe printre sezlonguri si prosoape spre restaurantul respectiv. Intr-una din maini care o tinea inchisa ca pe un pumn, avea cateva monedede aur. Desigur lipsite de valoare circulatorie dar cu ajutorul carora oricine putea folosi muzeul ca pe o banca sa isi scoata niste bani.
Ajunse la restaurant si se aseza pe scaun la una din mese.

- Eu sper sa nu ma sune sora mea, isi facu Nate o cruce. Ca daca da sigur iar ma lasa fara niciun ban!

-Deci sora ta vine la tine doar pentru bani? Ei bine, pe insula unde mi-am gasit eu locul care l-as putea numi acasa, exista doar un trib de bastinasi care traiesc din agricultura, pescuit si vanat si nu cunosc notiunea banilor. La ei toti muncesc impreuna, totul se aduna si regele imparte roadele in mod egal supusilor sai. Si toti sunt fericiti.

- Dragut... da, Blair vine la mine doar cand vrea bani sau vrea sa ma puna sa fac cine stie ce nebunie pentru ea.

-Aha. A si esti dragut sa mergi tu pentru mine la supermarketul de vizavi sa imi cumperi cate ceva?

- De ce anume ai nevoie?

-Doua caserole de icre de crap, 2 pesti mai mari congelati, 4 pungi de fructe de mare si 6 pungi de creveti si 2 pungi de homari. A si daca gasesti si 1 kg de crabi congelati. Si am mai auzit ca ar fi un muzeu in apropiere unde poti schimba niste monede dintr-un tezaur antic de pe o epava, in bani care circula. Daca nu e prea departe muzeul pentru tine, uite ia monedele astea de aur si schimba-le in bani la muzeu. Sper ca banii vor fi suficienti atat pentru achitara cumparaturilor cat si pentru nota mea de plata de aici.

- Bine atunci, ma duc, lua monedele si pleca.

Raman la masa, asteptandu-l pe baiat si chicotind.
-Nici macar nu si-a dat seama ca sunt sirena. Gandesc eu.

Dupa in jur de o juma de ora se intoarse si ii dadu plasa cu tot ce ceruse, plus restul de bani care ramasese.

-Multumesc, frumos. Spun eu, apoi ma mai uit pe meniu sa imi fac calculul sa vad cat costa consumatia mea. Numar apoi banii pregatind pe masa cat era nota de plata, si pun peste ei scoica care ea de fapt telefonul meu mobil, pentru a nu ii zbura vantul. Mai scot din sutien o alta scoica ce o foloseam pe post de portofel si bag in ea restul de bani si o bag inapoi in sutien.

Calculez cat am consumat si pun banii acolo.
- Scuze,trebuie sa plec!

-Bine, cum doresti. Sper sa ne mai revvedem. Spun eu.
Apoi pe ascuns imi mai stropesc iarasi coada cu apa plata cu sare.

Nate puse banii pentru limonada si-si ciufulii parul.

Mai scot o alta scoica din sutien si incep sa cant ceva. Scoica se deschise, raspunzand la vocea mea si in poala mea aparu o rochie http://4.bp.blogspot.com/_KNtYDULWG8I/SsZyXQQqXEI/AAAAAAAAKLc/SX-FfYwWC_Y/s1600/blue-dress-quinceanera-mariposa-Q381-de-94958638.jpg pe care o imbrac. Era o rochie ce atingea pamantul cu muchia ei, incat nu lasa sa se vada coada. Dupa ce ospatarul veni si aduse nota de plata si lua banii, eu ii spun lui Nate.
-Nate, esti dragut sa ma iei ca pe mirese si sa ma duci la malul marii pe stanci?

- Sigur, murmura satenul si o lua in brate pornind spre stanci.

Ajunsa pe stanci, se intampla ca sa fie exact ora la cand veneau valurile mari acoperind stancile. Eu disparand in apa. De indata ce dispar sub apa imi dau jos rochia si incep sa innot in liniste spre adancime.

Nate nu comenta nimic, doar isi trece o mana prin parul ravasit incepand sa se plimbe pe malul marii.

Deodata aparu Sanara.
-Salut, Nate. Ce s-a intamplat? Si mi se pare mie sau esti abatut?

- Huh? ridica el privirea spre ea clipind derutat. Abatut, mnu...

-Dar daca nu esti abatut totusi ingandurat esti, nu?

- Ingandurat... mhm, da, putin, spune.

-De ce esti ingandurat? Ce s-a intamplat?

- Blair... colinda mai mult ca deobicei si cine stie poate sa dea de cineva periculos, e inconstienta.

-Si eu colind destul de mult. Imi place sa calatoresc mult.

- Ea e dulce si inocenta, chiar daca face unele nebunii, n-ar stii sa se descurce in caz de pericol.