Orasul Rromanystany

Imi era dor de orasul meu natal, al zanelor tiganci, Rromanystany. Asa ca ma gandesc sa fac o excursie si drept urmare incep sa imi fac bagajele dorind sa stau acolo o saptamana.

- Pleci in excursie fara mine? aparu Robert ca nicaieri langa ea zambind finut.

-Buna Robert. Da, vroiam sa imi vizitez orasul naal dar nu te-am invitat crezand ca nu te vei simti bine acolo. Acolo nu este nimic frumos si de vizitat. E orasul meu natal mic si nesemnificativ impropriu numit oras. Strazile arata ca ulitele e la tara, sunt doar cateva case in general aproape de centru, in centru cateva vilute si cladirea garii cam darapanata in care functioneaza nu doar gara ci toate institutiile statului de pe teritoriu. Si la marginea orasului sunt niste cartiere tip tabere din rulote si corturi.
Nu exista teatre, cinematografe, muzee si nici parcuri de distractii nici chiar parcuri simple.

- Nu conteaza locul atata timp cat sunt cu tine, zice mangaindu-i obrazul.

-Bine, atunci poti veni cu mine. Spun eu zambindu-i. Insa acum va trebui sa astepti sa ma schimb.

- Sigur, te astept la usa, bine? o saruta scurt si disparu.

-Da, de acord. Spun eu si apoi intru in dormitor si deschid sifonierul cautand ceva sa ma imbrac. Dupa jumatate de ora ies imbracata asa:
http://2.bp.blogspot.com/-77rlhVDbH14/TbMcyWA4ChI/AAAAAAAAAOE/YTAp-LMnksw/s1600/2011-Indian-Wedding-Sari.jpg
Dupa care peste costum imi pun un Sari:
http://www.absolut-india.com/wp-content/uploads/2009/11/india3.jpg
Parul mi-l las lung.
-Cum arat?

(asa ca in a 2-a poza, era parul ei)

- Mmm, foarte bine, ingana zambitor.

-Ma bucur ca iti place cum arat. Acum am si bagajele deja facute. Hm, o intrebare... Cate valize poti cara?

- Foarte multe... de ce, cate ai?

-Doar 20. Raspund eu senin ca si cum nimic nu s-ar intampla.

- Ah, in regula. Spune-mi unde sunt ca sa le iau.

-Pe balcon. Dar daca vrei te pot scuti. Le pot micsora. Astfel incat tu sa ma cari pe mine, ce zici?

- Bine, de acord, zambi el finut.

Micsorez valizele si le bag apoi in poseta. Micsorez poseta bagand-o in sutien.
-Si acum intrebare: Vrei sa ma cari in carca sau sa ma micsorez si eu si sa ma cari in mana, in pumnul strans, ca pe o mica papusa? Eu sa am afara doar capul?

- Prefer metoda clasica, raspunde si isi strecoara o mana pe sub genunchii ei luand-o ca pe mirese in brate.

-Ador metoda asta. Dar nu indrazneam sa o cer. Spun eu.

- Eh, nu a fost nevoie. Spune-mi pe unde o iau, spune Rob.

Iesim in soseaua internationala si o luam inspre est. Orasul asta e cam la 17000 km est de aici.

- Cum preferi sa mergem : in fuga, cu masina sau teleportare?

-In fuga. Oare un vampir in cat timp poate parcurge 17000 km daca fuge? In cate ore? Stiu ca teleportarea dureaza o secunda dar pierzi peisaje frumoase iar cu masina e prea lent faci 4 zile.

- O sa-mi ia... in jur de o jumate de ora, spune si o rupe la fuga.

-Deci alergi cu 34000 km/h. Oau, ar trebui sa fii numit vampirul-racheta. Spun eu chicotind.

- Vai, mersi, rase el continuand sa alerge.

-Ma simt ca intr-un tren de mare viteza.