Revedere.

First topic message reminder :

Ivana trase in aer piept in timp ce se apropie chitita de portile grele de lemn. Nu stia exact care era problema, stia doar ca niste fiinte foarte puternice incepusera sa atace demoni si vampiri deopotriva, iar ei trebuiau sa opreasca acest masacru. John o recrutase si pe ea, si se simtea mandra de asta; era, din cate stia ea, cea mai tanara dintre cei chemati. Isi trecu o mana prin parul blond si pasi inauntru.
- M-ai chemat? intreba cu o voce joasa, uitandu-se la seful lor.
John o privi serios si dadu din cap scurt. Nu era vreme de zambete si cuvinte dragute; trebuiau sa conceapa un plan cat mai curand.
- Bine ai venit, ii spuse si ii arata un loc liber pe canapea, inainte de a se intoarce catre sala plina cu vampiri si demoni.

John se incrunta usor, neintelegand nici el. Nicholas insa observa aceasta privire si ridica din umeri.
- Unul tanar, nu stiu cum il chema, zise el nepasator.
Ivana era inca intinsa pe pamantul rece si respira usor sacadat. Trase aer in piept si il privi pe Harry, incruntandu-se putin din cauza luminii puternice.
- Putin..., sopti ea. O sa fiu bine.

- Si acum ce facem cu el? il intreba pe John, desi daca ar fi fost dupa ea l-ar fi trecut prin toate torturile posibile.
Harry ofta usor, cel putin o mai ajutase sangele lui.
- Mai bine ne intoarcem, Suzanna si John se descurca de aici si fara noi, sopti acesta.

John ofta si clatina din cap.
- Consider ca este potrivit sa ii fie luate toate puterile si sa fie trimis inapoi in Iad, unde sa suporte suferintele ca un muritor de rand, spuse el.
Ivana isi stranse foarte putin mana in jurul mainii lui.
- Ma ajuti? intreba ea rugator, strangand usor din ochi.

Suzanna aproba din cap si isi indrepta privirea fulgeratoare si acum rosie spre demon. Ii atinse cu doua degete fruntea si desi el se zvarcolea si incerca din rasputeri sa scape nu avu cum sa reusesc, vrajitoarea lasandu-l fara puteri.
- De aici preiei tu, ii spune lui John. Eu nu am cum sa intru in Iad.
Harry aproba si o lua in brate pornind cu ea catre camera acesteia.

John aproba din cap, ignorand felul in care se zbatea Nicholas. Il respectase profund la un moment dat, caci era cel mai batran si mai intelept. Insa se pare ca era asa doar in aparenta.
- Bine, ii raspunse el Suzannei. Multumesc pentru ajutor.
Ivana isi puse bratele in jurul gatului lui Harry si isi sprijini usor capul de umarul lui. Ochii erau inchisi, pentru ca o lovea o lumina prea puternica pentru starea in care era.
- Noroc ca ai fost acolo..., sopti ea moale.

- Cu placere, ingana privindu-l atenta, dandu-se intr-o parte ca el sa poata pleca impreuna cu Nicholas.
Harry ii zambi finut.
- Si tu care voiai sa nu vin, clatina dezaprobator din cap.

John se ridica si il smuci si pe Nicholas. O privi atent, clatinand usor din cap.
- Il duc si ma intorc, ii spuse el. Vei... Vei mai fii aici?
Ivana ofta usor, ascunzandu-si chipul in gatul lui.
- Imi era frica, daca te ataca pe tine, si nu pe mine? ingana ea.

Suzanna aproba usor cu capul, zambindu-i finut.
Harry o privi cu coada ochiului.
- Nu avea de ce sa-ti fie teama, sunt suficient de batran ca nu fiu ranit asa usor.

John ii arunca un zambet finut.
- Bine atunci, sopti el, dupa care il smuci din nou pe Nicholas. Ivana si Harry plecasera deja.
Ivana se ascunse aproape de el, oftand usor.
- Nu voiam sa patesti nimic, murmura ea.

Dupa ce cei 2 plecare Suzanna trage aer adanc in piept. Era chiar fericita ca elucidasera misterul si ca ideea ei functionase...dar poate ca fericirea pe care o simtea era si datorita lui John.
- Nu am patit, dupa cum vezi, ii zambi din nou, scurt, apoi, cand ajunsera, o lasa usor pe pat. Sa-ti aduc ceva? o intreba grijuliu.

John se grabi cu Nicholas, pentru ca voia sa o mai prinda pe Suzanna inainte sa plece.
Ivana se intinse in pat si isi trase patura peste corp. Inchise ochii si isi duse o mana la frunte.
- Nu, merci, raspunse ea. Poti doar... sa stai cu mine?

Zambeste slab, bagandu-si o mana in buzunar si scotand o tigara din pachet, aprinzand cu puterile sale. Lasa fumul sa ii paraseasca buzele palide asteptandu-l nerabdatoare pe John cu spatele rezemat de un copac.
Harry aproba imediat, intinzandu-se langa dansa si luand-o in brate.

John se intoarse cat putu de repede. Zambi vazand silueta Suzannei sprijinita de copac.
- Hei, zise el dulce, punandu-i o mana pe abdomen.
Ivana trase aer in piept. Se intoarse putin spre Harry si isi puse o mana pe bratul lui puternic. Ii era mai cald acum, si parca si durerea incepea sa dispara.

Mai trase un fum de tigara si o lasa sa cada, calcand-o cu calcaiul.
- Hei, sopti si ea imbratisandu-l.
Harry o priveste atent cu ochii sai ciocolatii, calzi, mangaind obrazul ei fin cu o mana.

John zambi si o stranse mai aproape la piept. Se bucura de orice imbratisare, orice sarutare, orice atingere a fetei asteia care reusise sa ii ia mintile.
Ivana deschise ochii usor si ii zambi slab.
- Multumesc..., sopti ea. Pentru ca m-ai salvat.

Suzanna ramase asa cateva clipe, cufudandu-se intr-o stare calda. Se simtea atat de bine alaturi de acesta incat nici eu nu-i venea sa creada.
- S-a rezolvat, nu? Nu va mai scapa vreodata din Iad, sper, il intreba, vrand totusi sa fie in cunostiinta de cauza.
Harry o trase bland mai aproape de el, ca nu cumva sa o raneasca.
- Nu ai pentru ce... o voi face mereu, iti voi fi alaturi.

John zambi usor si ii saruta parul scurt.
- S-a rezolvat, o asigura el. O sa am grija sa nu mai scape... Nu am fi reusit asta fara tine. Stii, nu?
Ivana zambi mai larg, privindu-l drept in ochii ciocolatii care o fermecasera.
- Nu esti obligat sa o faci, il asigura ea, plimbandu-si incet degetele pe bratul lui.

- Da, stiu, ii zambeste dulce. Si cand te gandesti ce "bine" ne intelegeam la inceput, sopti pe un ton jucaus, muscandu-l foarte usor de obraz, tot in joaca.
Harry o priveste fix in ochii, apoi ii spune:
- Nu e o obligatie, asa imi doresc...

John chicoti, realizand ca era mai calma si mai jucausa acum. Isi trecu bratul in jurul taliei ei si o saruta dulce pe frunte.
- Eh, zise el, ridicand din umeri. Se mai schimba lumea.
Ivana il privi in ochi si ii zambi dulce. Ii puse mana pe obraz si isi aduse buzele usor in sus, catre ale lui.

- Si ce te faci daca am ramas la fel de rea? ridica din sprancene muscandu-l usor de buza de jos.
Harry ii zambi scurt apropiindu-si si el buzele de ale ei pana se lipira unele de altele.

John ii zambi, dar ridica o spranceana.
- Nu cred ca ai ramas la fel, ii spuse el scurt, sarutandu-i fruntea din nou.
Ivana inchise ochii si il saruta dulce. Se intreba daca va veni cineva sa o vada, sa vada daca e bine.

- Dar atunci cum sunt, daca nu rea? il priveste interesata si foarte curioasa de raspuns.
Ii raspunde delicat sarutului, impletindu-si degetele cu ale ei.

John o tinu in brate si ii zambi dulce.
- Nu esti rea, o asigura el. Cred ca esti o fata minunata. Cu defectele ei, adevarat, dar minunata.
Degetele ei se impreunara cu ale lui si isi misca buzele foarte usor peste ale lui. Se opri la un moment dat si il privi in ochi, dupa care se lasa usor in bratele lui.

- Bine, nu rea, rautacioasa, zambi ea finut, sarutandu-l scurt apoi.
Harry o tinu in bratele sale fara sa mai zica si altceva, sprijinindu-si capul pe umarul ei.

John chicoti si o saruta din nou pe frunte.
- Asta-i altceva, zise el, ridicand din umeri.
Ivana inchise ochii si se ascunse in imbratisarea lui. Se simtea atat de bine, mai ales ca simtea ca baiatul asta chiar o placea, in ciuda defectelor.